Ingerul Din Transilvania

   Fata unui mare împărat nu dorea să se mărite cu niciun chip. Multi prinţi au curtat-o, dar ea avea de gând să rămână domnişoară multă vreme. Văzând acestea, un argat de la curtea regelui îi spuse acestuia că îi va convinge el fata să se mărite în schimbul unei sume de bani.

Argatul a făcut o gaură în peretele castelului şi a grăit:
- Dacă nu te măriti te mănânc. Fata, speriată,  fuge repede la tatăl său şi  ii spune:
- Tată, tată, trebuie sa ma marit urgent!
- Dar de ce vrei să te măriţi?
- Că mă mănâncă gaura.

Acum… să trecem la lucruri serioase. Proiectul Franco-Elveţian LHC în care se încearcă recrearea condiţiilor de la formarea universului a atras atenţia întregii ţări. Cum???…Adicăăăă… nu mai interesează pe nimeni de Elodia??? …Ce trist …sau…poate o căutăm pe Elodia şi în gaura neagră …ar fi şi asta destul de posibil.

Proiectul LHC(Large Hadron Collider) este unul dintre cele mai mari experimente din lume. Pentru acest proiect s-au alocat 5,4 miliarde de euro şi au lucrat 5000 de cercetători din întreaga lume.  La 92 de metri sub pământ, la graniţa Franco-Elveţiană s-a construit un dispozitiv cântărind 12.000 de tone, desfăşurat într-un tunel cu o lungime de 27 de kilometri, având ca principal component, pe lângă alte 14 părţi, un uriaş magnet de 2000 de tone, 16 metri înălţime, 17 metri lăţime şi 13 metri lungime. Iniţiat în urmă cu 15 ani, experimentul ar trebui să facă lumină în ceea ce priveşte formarea Universului prin explozia primară. Astfel, acceleratorul va provoca ciocnirea particulelor sub-atomice, la viteze comparabile cu cea a luminii, pentru a creea condiţii similare cu prima fracţiune de secundă după Big Bang.

“LHC permite studierea interacţiei gravitaţionale la distanţe mai mici de un micron; ce cunoaştem până acum este doar ce face gravitaţia la distanţe mari, de ordinul unui milimetru. O altă soluţie pe care cercetătorii speră să o descopere cu sprijinul LHC este confirmarea existenţei particulei Higgs, un boson care ar înzestra cu masă toate celelalte particule. Supranumit „particula lui Dumnezeu”, demonstrarea existenţei ei ar explica de ce „suntem grei”, de ce există particule fără masă (fotoni, neutrini), şi particule cu masă. Alţi cercetători speră chiar să afle informaţii despre posibila existenţă a unor multiple dimensiuni, dincolo de cele recunoscute tradiţional. Măsurătorile experimentale de la LHC, deja estimat ca Mecca ştiinţei contemporane, ar vrea să explice inclusiv „materia întunecată”, teoria supersimetriei, a stringurilor, plus „Dark Energy” Rapoartele admit totuşi că există o posibilitate redusă ca LHC să creeze găuri negre mărunte cu durată de viaţă redusă sau „monopoluri magnetice” care distrug protonii din atomi, însă a menţionat că nici unul dintre scenarii nu ar putea duce la un dezastru. „Nici un indiciu nu sugerează că acceleratorul prezintă vreun risc.” Mai exact, şansele ca aceste găuri negre să se producă sunt foarte mici. Dacă ele vor apărea, ar fi pentru prima dată când oamenii de ştiinţă ar observa efectul cuantic al gravitaţiei. Ele ar avea masa mai mică decât a unui atom şi s-ar vaporiza imediat după apariţie, ca atare nu ar putea „absorbi” Terra.” ne spune sursa www.antena3.ro .

Acestea fiind spuse…daca vă mănâncă gaura…nu rămâne decât să vă scărpinaţi. Pe mine nu mă mănâncă nimic…doar sunt Îngerul din Transilvania …păi se poate altfel???

Nu mai departe de acum doua zile povesteam într-un blog post că suntem ţara şmecherilor, a ungurilor, a ruşilor şi… a ţiganilor. Ehhh…ghinion… l-am dat exemplu pe Caiac de la Craiova, dar am uitat că Piteştiul e sediul central al smecherilor şi ciumegilor şi că… ţiganii lu’ Baradiu, bre, fac ei legea prin ştrand. Dar…să trecem la acţiune.

   Într-una din puţinele zile în care am fost liber mi-am dedicat timpul plimbării în aer liber şi relaxării alături de iubita mea. Am hotărât să mergem în ştrand, unde urma (cel puţin aşa speram eu), urma să ne plimbăm cu barca pe romanticul râu din micul parc . Traseul nostru a fost deviat de o mică plimbare la Euromall. De acolo ne-am deplasat nu foarte grăbiţi pe marginea râului Argeş. Aici, o atmosfera superbă, câteva raţe se vedeau în depărtare, aer curat şi…liniştea este tulburata cum era şi de aşteptat de telefonul a doi ţigani care ascultau MANELE împreuna cu încă o fata.

   Ehhh…ghinion…nu mai dormim pe drum pentru că…nu mai avem de ce şi ne deplasam spre ştrand. Dar… draguţa, adorabila, mirobolanta fata, probabil iubita unuia din ţigani ne întreaba daca… daca avem un foc.

  Răspunsul nostru, unic desigur deoarece suntem destul de certaţi cu fumul de ţigare a fost de genul “-Ne pare rau, dar nu fumăm.”. Dar… pentru că am trecut pe lângă nişte băieţi macho, unu din ei (cel mai mare) se ridică de jos şi strigă după noi:

   Ţiganu Mare: - Ia bă, să te controlez eu să văd dacă ai brichetă!!!

  Deoarece nu dau atenţie la provocări de genul acesta am hotărât să ne continuăm drumul dar…ţiganul a insistat. M-am oprit şi l-am lăsat să se apropie. M-am uitat la el.

    Se apropia de mine cu pieptul mult scos în faţă poate cine ştie, reuşeşte să mă şi sperie şi când a ajuns în dreptul meu mi-a înfipt mâna în gât. Ok…be calm…reuşesc sa îi dau un pumn în faţă şi mă eliberez. Din stânga mea vine celălalt care nu a reuşit să mă atingă, ba mai mult de atât, coloana lui, probabil a realizat că cimentul e tare ca urmare a unei serii de pumni şi picioare pe care i-am dăruit-o cu drag.

    M-am întors către prietena mea şi strig:
    -Fugi!!! … oricum nu mă asculta

   Imediat m-am întors către ţiganul mai mare şi am continuat sa dăruiesc pumni şi picioare până…până când celălalt s-a ridicat de jos şi m-a prins de gât din spate. Ok… mă uit la prietena mea îi mai zic o data să fugă…. ea striga la ăştia ceva de genul “Lăsaţi-l măi, voi nu vedeţi că sunteţi doi!?!” (în timpul ăsta am luat şi eu vreo doi pumni)

    Ok…ce e de făcut acum? Unu mă ţinea şi striga la celălalt:

    Ţiganu care mă ţinea : - Dai, bă că îl ţin!!!
Eu, am încercat să menţin o poziţie de gardă astfel că celălalt a răspuns ceva de genul:

    - Dau bă, da’ n-am poziţie. Şi atunci a venit revelaţia. Am reuşit să mă eliberez din priza celui care mă ţinea cu un cot în burtă, după care am luat-o pe prietena mea de mână şi am fugit către stradă.

    Am sunat la 112 şi în 4 minute a venit o maşină de poliţie de la secţia 1. Am mai dat vreo două raiduri în jurul ştrandului, dar…ţiganii nu mai erau de găsit. Apoi…am mers în centru la secţia de poliţie (măcar atâta lucru bun că am scutit banii de taxi din ştrand până în centru că ne-am plimbat cu duba).

    La secţia de poliţie se învârteau mai mulţi în jurul meu şi se mirau de faptul că nu am vânătăi sau altfel de răni. Mă întreabă cum am reuşit să scap. Le-am spus desigur că practic arte marţiale de 2 ani şi că mă pricep destul de bine. Unul din poliţişti, entuziasmat mi-a cerut numărul de telefon ca să…

    Politistul: - Îmi place că ai ajuns întreg. Vreau şi eu să îl aduc pe nepotu meu la voi la sală. El face enshin acum, dar nu sunt prea mulţumit, tu ce părere ai?

    Din momentul ăsta mi-a fost clar că singurul lucru bun pe care a putut să îl facă poliţia pentru mine a fost o cursă gratuită din ştrand până în centru. M-am uitat pe zeci de albume cu poze, dar… Cunoaşte coana Marioara ţigani că arată toţi la fel (cioroi cu cercei în ureche, cu buzele mari, cu privirea încrucişată şi ochi de căprioară).

   Eu am luat toată această întâmplare ca pe un simplu antrenament…ceva mai complex. Pentru cei care citesc am o serie de recomandări:

    Dacă ieşiţi cu o fată în astfel de locuri e bine să aveţi la voi un spray paralizant. Dacă aş fi avut aşa ceva la mine nu ar mai fi trebuit sa fac tot circul cu bătaia şi poliţia, mai ales că eram însoţit de o fată şi nu cred că s-a simţit tocmai bine intr-o astfel de situaţie.

   Un alt sfat…dacă nu aveţi un spray paralizant şi se ajunge la bătaia propriu zisă. În momentul în care reuşiţi să aduceţi adversarul la pământ. Asiguraţi-vă cu 4-5 picioare în cap că nu se mai ridică de acolo.

   Pentru fetele însoţitoare. Cel mai indicat este să fugiţi şi să chemaţi poliţia. Prezenţa prietenei mele pe “terenul de luptă” nu a făcut decât să îmi distragă atenţia şi să mă facă să îmi pierd concentrarea asupra adversarilor pentru ca eram tot timpul cu ochii pe ea.

   Eu am învăţat multe din această experienţă şi prin acest blog am încercat să vă împărtăşesc şi voua puţin din experienţa mea care… cine ştie poate vă va folosi pe viitor. 

    Concluzia: E bine să faci un sport de apărare (sau atac). Ţineţi minte că mintea conduce pumnul, nu invers (paraziţii - citeşte o carte). Un spray paralizant, pistol electric, cu gaz, cu bile sau chiar şi cu glonţ este mereu binevenit indiferent cât de buni luptători suntem. Şi nu în ultimul rând…pentru fete..în astfel de situaţii nu staţi sa vă uitaţi. Nu faceţi decât să îngreunaţi situaţia. Nu dau vina pe prietena mea şi nici pe altcineva. Era stare de şoc şi nu am mai avut niciodată astfel de probleme, dar este bine de ştiut pe viitor.